Orașul hittit Arslantepe

Arslantepe (“Colina leului”) este un sit arheologic situat la marginea orașului Malatya, în sud-estul Turciei. În epoca fierului (prima jumătate a mileniului I î.e.n.) era centrul acestui oraș, pe atunci numindu-se Milid.

A fost locuit încă din mileniul 6 î.e.n., însă situl nu a fost bine cunoscut până la începutul sec. IV-lea î.e.n., când a cunoscut o mare dezvoltare, datorită civilizației din Uruk, din Mesopotamia.

Arheologii au descoperit aici, pentru prima perioadă, care variază de la 3.900 î.e.n. la 3.500 î.e.n., o clădire mare, numită Templul C. Este vorba despre o clădire construită pe o platformă, care probabil avea o funcție ceremonială, deoarece Arslantepe era deja un important centru politic și religios.

Statuia monumentală a regelui TarhunzaFoto de Georges Jansoone (JoJan), sursă Wikipedia. Museum of Anatolian Civilizations, Ankara, Turkey.

În perioada următoare, care se întinde de la anul 3500 î.e.n. la anul 3000 î.e.n., Templul C a fost abandonat, nu se știe de ce. Pe ruinele sale a fost construită o mare zonă publică, concentrându-se asupra puterilor politice, religioase, militare și economice. Acesta este, de fapt, unul dintre cele mai vechi exemple de “palate” atestate în Orientul Mijlociu, care găzduiesc o administrație ierarhică.

Cu toatea astea, Arslantepe nu este un sit urban, deoarece nu există o mare zonă rezidențială. Printre materialele arheologice găsite pentru această perioadă, se află multe obiecte metalice, inclusiv cele mai vechi modele de săbii cunoscute și multe sigilii.

În jurul anului 3000 î.e.n., Arslantepe a fost distrus într-un incendiu și nu a mai fost reconstruit. Pe ruinele sale s-a construit însă mormântul unui mare personaj din epocă (probabil un cuceritor străin care a pus stăpânire pe acel loc, provenit din Transcaucasia). Apoi situl a fost locuit de transportatorii culturii Kuro-Arax, care s-a dezvoltat în epoca bronzului în special în sudul Caucazului, în estul Anatoliei și în nord-vestul Iranului.

Mai târziu, în jurul anului 2800 î.e.n., pe acropola din Arslantepe a fost construită o cetate care domina un sat aflat la baza sa. Aproximativ un secol mai târziu, orașul a intrat în componența regiunii Malatya, în timp ce relațiile localnicilor cu Siria și Mesopotamia au devenit tot mai rare.

În a doua jumătate a mileniului III î.e.n.., Arslantepe a devenit din nou un important centru politic. La începutul celui de-al doilea mileniu î.e.n., Arslantepe prezenta trăsături culturale asemănătoare cu cele ale unui sit mai cunoscut, Kanesh (Kültepe) și a fost încorporat regatului hittiților.

Regatul hittiților s-a prăbușit la începutul secolului al XII-lea î.e.n.  din care s-au fprmat apoi câteva principate, printre care și Milid, al cărui centru politic se afla pe colina de la Arslantepe.

Din punct de vedere istoric, Milid apare de mai multe ori în inscripțiile regilor Asiriei din secolele IX-VIII î.e.n. Orașul a participat la coaliții împotriva acestui regat, însoțit de regii din Urartu, de pe platoul înalt armenian, marea rivală a Asiriei.

Regele Sargon al II-lea și un înalt demnitar. Bazorelief de pe zidul L al palatului construit de el la Dur Sharukin, în Asiria (actual în Khorsabad, Iraq), către 713-716 î.e.n., muzeul Louvre, Paris,Departamentul Antichităților Orientale, foto de Jastrow, Wikipedia.

În anul 714 î.e.n., regele asirian Sargon al II-lea a declanșat a opta sa campanie militară, de data asta contra puterii din Urartu, a învins-o parțial și i-a tăiat toate contactele cu sud-estul Anatoliei, ceea ce i-a dat mână libere ca să profite de regatele neo-hittite.

Regele Sargon a scris în detaliu despre această campanie.  Arheologii au descoperit câteva sute de scrisori referitoare la pregătirea acestui război. În cele din urmă, cetățile urartiene nu au putut fi cucerite iar trupele regelui asirian Sargon au părăsit țara pentru iarnă, punând capăt campaniei. Cu toate acestea, invazia le-a permis să acumuleze o pradă de război uriașă.

Milid a fost cucerit în anul 712 î.e.n. și încorporat în Imperiul asirian