Expediţia amiralului Isabela Barreto de Castro în insulele Solomon

Exploratoarea şi navigatoarea spaniolă Isabel Barreto de Castro este prima femeie care a primit rangul de amiral din istoria navigației spaniolă. S-a născut în Pontevedra, în Spania, în jurul anului 1567.

Tahuata, insulele Marchize, sursă foto Wikipedia autor Sémhur .

Se spune că ar fi fost fiica lui Francisco Barreto (vice-rege al Indiilor portugheze), de la care a moștenit pasiunea pentru navigație. Alții susţin că părinții ei ar fi Rodríguez Nuño Barreto, conquistador în Peru și al Marianei de Castro, ambii născuţi în Lisabona. Avea trei frați și trei surori.
Pe când era încă un copil, familia ei s-a mutat în Peru. Acolo l-a întâlnit pe Alvaro de Mendaña, șeful a câteva expediţii în Oceanul Pacific și descoperitorul insulelor Solomon și Marchize, cu care s-a căsătorit în 1585.

Destul de neobișnuit pentru acea vreme, împreună cu mai multe femei, Isabel s-a alăturat expediţiei soțul ei care organiza transportul maritim în Oceanul Pacific, către insulele Solomon.
Plecarea a avut loc la 16 iunie 1595: erau 4 nave și 378 de persoane care participau la expediţie, dintre care 280 de soldați la bordul navelor; de asemenea, trei frați ai Isabelei și cronicarul portughez Pedro Fernández de Quirós (însă aflat în serviciul coroanei spaniole).

Prima dată au descoperit insulele Marchize, pe care Mendana le-a botezat astfel în onoarea protectorului său, Don García Hurtado de Mendoza y Manrique, marchiz de Cañete (guvernatorul statului Chile şi al VIII-lea vice-rege al Perului).

Foto de sconosciuto, sursă foto Wikipedia.

Apoi navele expediţionare au ajuns la Santa Cruz, un grup de insule făcând parte din insulele Solomon. Mendana, care suferea de malarie, s-a îmbolnăvit grav și a murit acolo la 18 octombrie. Dar înainte de a muri, a numit-o guvernator pe Isabel și pe Lorenzo, unul dintre frații soției sale, amiralul expediției. Lorenzo a murit câteva zile mai târziu, aşa încât Isabel a preluat şi comanda expediției.

Uciderea şefului indigen Malope a provocat o revoltă printre locuitorii insulelor și corpul expediţionar a fost forţat să plece. Isabel a luat drumul Filipinelor, unde a ajuns la 15 februarie 1596.
Unele cronici susţin că mai mulţi marinari au fost spânzurați în timpul călătoriei pentru acte de nesupunere, din ordinul lui Isabel.

În Filipine, ea s-a căsătorit în acelaşi an cu generalul Fernando de Castro, Cavaler al Ordinului de Sf. Ioan. În 1597, amândoi au organizat o nouă expediție care i-a dus la Acapulco, în Mexic, apoi în Argentina, unde au trăit timp de mai mulți ani.
Dar s-au întors în Peru, unde Isabel a murit în 1612. A fost îngropată în Castrovirreyna (deşi alții au declarat că s-ar fi reîntors în Spania pentru a solicita drepturile asupra insulelor Solomon și că a murit în Galicia natală).