Destinul cultural al Balcicului

Regina Maria a avut un rol hotărâtor în destinul cultural al Balcicului. A iubit literatura și filozofia, îi plăcea să fie înconjurată de artiștii de seamă ai vremii, să-i ajute și să-i onoreze, a scris cu talent și a făcut poezii sau a pictat.

Palatul reginei Maria. Foto de Infobgv, sursă Wikipedia.

După ce a ajuns la Balcic, Maria avea deja vârsta de 49 de ani. Timp de 13 ani și-a petrecut verile în peisajul feeric de la Balcic, unde era permanent înconjurată de scriitori și de artiști plastici, cum îi stătea bine unei regine care își asumase rolul de a-i proteja.

În 1926, la Balcic s-a înfiiințat Universitatea Liberă „Coasta de Argint”, unde au venit să conferențieze personalități marcante ale condeiului românesc precum: Nae Ionescu, Cezar Petrescu, Ion Marin Sadoveanu, Ion Pillat, Pamfil Șeicaru, Jean Bart, Mihai Jora, Gala Galaction, Tudor Vianu, Nicolae Iorga, Perpessicius, Ștefan Nenițescu, Oscar Walter Cisek, Octavian Moșescu etc.

Peste doi ani, s-a inaugurat „Librăria Mării”, care a pus în vigoare, pe lângă o literatură a mării și albume după pictorii noștri marini și mai ales după cei care au pictat la Coasta de Argint și Balcic. Totodată apare ziarul „Coasta de Argint” în ediție trilingvă: română, turcă și bulgară.

În 1931, Nicolae Iorga a conferentiat la Universitatea libera din Balcic, care l-a sarbatorit cu ocazia aniversarii a 60 de ani. În anul în care a murit Regina Maria, 1938, Oscar Walter Cisek a scris romanul „Tătăroaica”, la Balcic. Ioan Pillat a scris volumul „Balcic”, Emanoil Bucuta a scris romanul „Maica Domnului de la mare”, Agatha Bacovia a scris „Terase albe”. Mai nou, actorii George Vraca, Clody Bertola, Puiu Iancovescu au venit la Balcic și au recitat din poeziile lui Mihai Eminescu.

Marian Deaconu