Idolul de la Zbruci

Idolul de la Zbruci este o coloană de piatră sculptată descoperită în timpul dragării râului Zbrock.

Idolul de la Zbruci, sursă foto Wikipedia, autor Uladzislau Shelestun.

A fost descoperit în 1848, în satul Liczkowce, pe atunci în Polonia (astăzi Lîcikivți în Ucraina, la aproximativ zece km nord de Huseatîn, regiunea Ternopil), în timpul dragării râului Zbrock. Este una dintre puținele urme ale credinței pre-creștine slave. Se păstrează în Muzeul Arheologic din Cracovia.

Louis Léger menționează descoperirea acestui idol în lucrarea sa Mitologia slavonă. Deși rezervat față de autenticitatea acestuia, a cerut informații directorului Muzeului Ossolinski din Lvov, căruia i-a trimis la o notă la 10 ianuarie 1896 semnată de colegul său E. Pawlowicz.

Acesta arăta că descoperirea a fost făcută în august 1848 de către un inginer, Bieńkowski Korvin, care a văzut obiectul în timp ce călătorea călare în regiune,  “nu departe de dealurile din Miodobor unde vedem chiar și astăzi ruine „, în timp ce apele erau scăzute ca urmare a unei secete lungi.

Idolul de la Zbruci, sursă foto Wikipedia, autor Silar.

A scos obiectul din râu cu ajutorul intendentului Gawłowski, din Lvov, și „șase perechi de boi,“ profitând „că poșta cazacilor din partea rusă era destul de departe.“

Statuia a fost depozitată într-un hangar până când proprietarul i-a cedat-o lui Mieczyslav Potocki, curator de antichități în Galicia, care apoi a oferit-o Societății de Științe din Cracovia. Trebuind apoi să părăsească țara din motive politice, Bieńkowski a cerut către sfârșitul vieții sale un bonus pentru această descoperire, dar pe care însă Potocki îl primise între timp, deoarece declarase că descoperirea i-a aparținut.

Ce este  totuși acest obiect enigmatic descoperit în Polonia? Idolul  de la Zbruci este un stâlp cu patru laturi de calcar cenușiu, înalt de 2,67 m, care are trei niveluri de basoreliefuri gravate pe fiecare latură. Partea inferioară este de 67 cm, partea centrală este de 40 cm, iar partea superioară este de 167 cm. Este posibil ca în timpul excavării monumentului în 1848, partea sa inferioară să fi fost ruptă și pierdută.

Bazoreliefurile sunt în stare proastă, dar au fost descoperite câteva urme de policromie originale. Bazoreliefurile prezintă următoarele reprezentări:

.trei laturi ale nivelului inferior prezintă un personaj cu barbă în genunchi care pare să susțină cu mâinile sale partea superioară; partea a patra este incompletă.

cele patru laturi ale părții superioare poartă cele mai mari reprezentări ale idolului, cu patru fețe unite sub o pălărie mare rotundă. Fiecare parte poartă un atribut distinct: un inel sau o brățară; un corn de băut și un mic personaj care pare a fi copil; o sabie și un cal; și un simbol solar erodat.

Sa presupus că cele trei părți au reprezentat trei niveluri ale lumii: lumea subterană, lumea muritorilor și lumea zeilor celești, dar interpretarea reprezentărilor a dat naștere la diverse controverse.