Assurbanipal

Assurbanipal (sau Asiria-Banapliou), în akkadiană Assur-Bani-Apli ori Aschschur-bani-Apli sau Assur-bani-Apli se traduce prin „Dumnezeu Ashur are [alt] fiu” sau „Asiria este creator al unui moștenitor „. I se mai spunea și Sardanapalus. A fost rege al Asiriei din 669 î.e.n. și până la 631 î.e.n. sau 626 î.e.n.

Sculptură în relief ilustrându-l pe Ashurbanipal, ultimul mare rege asirian, vânând leii, ghips din Palatul de Nord din Ninive (Irak), 645-635 î.e.n., British Museum. Foto de Carole Raddato, 2015, sursă Wikipedia.

Era fiul regelui Asarhadon (un suveran cu sănătatea fragilă, care avea frecvent crize care îl ducea la depresie) și al reginei Esarhemet (sau Esar-Hamat). A fost unul dintre ultimii conducatori ai Asiriei antice. Numele lui Assur-ban-Apli înseamnă „Ashur a dat un fiu și moștenitor.“

Acest personaj antic este cunoscut ca unul dintre puținii conducători ai timpului său care putea citi și scrie. În timpul domniei sale, sculptura asiriană a ajuns la vârf (palatul nordic și sud-vestul Ninivei). Pentru greci, care l-au cunoscut sub numele de Sardanapal(l)us,  era simbolul unui om puternic, care ducea o viață de lux și destrăbălare.  Potrivit unor cercetători, As(e)nappar sau Osnapper citat în Biblie, ar fi de fapt Assurbanipal.

Fratele lui mai mare Sin-iddina-Apla a murit în 672, așa încât Assurbanipal a fost încoronat rege în 669, la moartea tatălui său Assarhaddon. Această succesiune respectă dreptul întâiului născut, spre deosebire de cel a lui Sanherib, precedentul.

Assurbanipal era foarte nepopular la curtea asiriană și în rândul preoților. Poate mai ales deoarece a făcut acorduri cu liderii asiriene, membri ai familiei regale și a suveranilor străini pentru a-și asigura loialitatea lor față de prințul moștenitor. A fost nevoie de întreaga energie a bunicii sale Naqi’a-Naqi’a ( probabil de origine arameană, după numele ei, care în această limbă înseamnă “Pură”) pentru a-l face să urce pe tron după moartea lui Asarhadon în timpul unei campanii militare în Egipt.

Domnia lui Assurbanipal, ca și cea a majorității regilor asirieni, a fost marcată de războaie neîncetate. S-a luptat în special cu fratele său Shamash-Shum-ukin, care a fost regele Babilonului, și, astfel, a cucerit Caldeea, situată între cursurile inferioare ale Tigrului și Eufratului. Assurbanipal a cucerit și distrus Babilonul. A condus cu o mână de fier, zdrobind răscoalele egiptene cum ar fi cele împotriva fratelui său care l-au dus la Babilon.

Assurbanipal a distrus în cele din urmă orașul egiptean Teba (azi Luxor) din Egiptul de Sus în 663 înainte de Christos, continuând cuceririle tatălui său. Apoi, în cursul celei de-a șasea campanii a sa, a cucerit Elamul, în parte de sud-vest a platoului iranian, iar capitala ei, Susa, a fost jefuită în a opta campanie. Fenicia, Armenia și o mare parte din Arabia au fost, de asemenea, cucerite de acest rege teribil de dornic de victorii.

Nu se știe însă cu certitudine data încheierii domniei (sau a decesului)  lui Ashurbanipal : cea mai recentă tăbliță care menționează numele său este un contract privat din Nippur datând din anul 631 î.e.n., al 38-lea an al domniei sale. Alte texte menționează o domnie de 42 de ani, adică până la 627-626 înainte de Christos.